Regulament
Snookerul se joaca pe o masa dreptunghiulara cu dimensiunile de 1,8m x 3,6m. In partea inferioara a mesei exista o linie alba lunga de 74cm de la o manta la alta care impreuna cu semicercul de deasupra cu o raza de 29,5cm ajuta la pozitionarea bilelor colorate inferioare si a bilei albe la inceputul jocului. Centrul semicercului este situat pe mijlocul liniei albe. Exista si mese de dimensiuni mai mici pentru snooker. In general culoarea postavului este verde.
Masa este realizata din placi de ardezie.
Masa este realizata din placi de ardezie.
Bilele de snooker sunt fabricate din rasina sintetica, si sunt mai mici decat bilele de biliard. Bilele au dimensiunile oficiale de 5,25cm dar sunt si seturi de bile cu dimensiuni cuprinse intre 5,4cm si 5,72cm. Sunt 15 bile rosii, 6 bile colorate (galben, verde,maro,albastru,roz,negru), si o bila alba. La inceputul jocului bilele sunt pozitionate pe masa respectand urmatoarele reguli: Bilele colorate inferioare (galben,verde,maro) sunt plasate pe linia alba din partea inferioara a mesei, bila galbena pe punctul in care semicercul se intersecteaza cu linia alba in stanga mesei, bila maro la mijloc pe centrul semicercului, bila verde pe punctul unde semicercul se intersecteaza cu linia alba in dreapta mesei. Bila albastra este plasata pe punctul alb de la mijlocul mesei, intre cele 2 buzunare de mijloc. Bila roz este plasata pe punctul alb corespunzator, in fata bilelor rosii. Bila neagra este plasata pe punctul alb corespunzator in spatele bilelor rosii. Bilele rosii se aranjeaza cu ajutorul triunghiului in spatele bilei roz. Bilele rosii trebuie sa fie cat mai aproape de bila roz fara sa o atinga.
Obiectivul snookerului este de a introduce in buzunare bilele rosii si colorate cu ajutorul bilei albe. La inceputul jocului bila alba este pozitionata de jucator in interiorul semicercului. Bila alba poate fi plasata oriunde in semicerc desi majoritatea jucatorilor prefera sa plaseze bila intre bila galbena si cea maro sau intre bila maro si cea verde. Jucatorul este obligat sa atinga prima data o bila rosie indiferent daca o jaca la buzunar sau nu. Ordinea de introducere a bilelor trebuie sa respecte urmatoarele regului: Bilele rosii se introduc pe rand urmate de o bila colorata, desi este posibil sa se introduca simultan mai multe bile rosii. Dupa ce toate bilele rosii au fost introduse bilele colorate se introduc in ordinea valorii punctelor de la bila galbena la bila neagra. Bilele rosii valoreaza 1 punct fiecare. Bilele colorate au punctaj diferit: bila galbena 2 puncte, bila verde 3 puncte, bila maro 4 puncte, bila albastra 5 puncte, bila roz 6 puncte, bila neagra 7 puncte. Dupa ce a fost introdusa o bila colorata aceasta se repozitioneaza pe punctul ei atata timp cat sunt bile rosii pe masa. Daca punctul este ocupat se repozitioneaza pe urmatorul punct disponibil ca valoare fara sa atinga alta bila. Castiga jucatorul care aduna cele mai multe puncte respectand regulamentul. Daca diferenta dintre punctele aflate pe masa este mai mica decat diferenta de puncte dintre jucatori, jucatorul cu cele mai multe puncte este castigator matematic. Daca celalalt jucator revine la masa incercand sa reduca din diferenta cu ajutorul snookerului (lovitura de siguranta prin care un jucator incearca sa il forteze pe celalalt jucator sa faca un fault), jocul continua. Daca diferenta este prea mare jucatorul cu cele mai multe puncte este declarat castigator. Jucatorul aflat la masa si in avantaj de puncte poate sa renunte la continuarea jocului, doar daca primeste acordul celuilalt jucator.
Faultul in snooker se realizeaza cand un jucator face ceva impotriva regulamentului. Daca un jucator faulteaza celalalt primeste punctele cu care este penalizat. Exista mai multe tipuri de faulturi: bila alba intra in buzunar, nu se atinge o bila cu bila alba, nu se atinge bila nominalizata cu bila alba, introducerea altei bile decat cea nominalizata, lovirea altei bile cu tacul in afara de bila alba, o bila sare de pe masa, atingerea unei bile cu altceva decat tacul, jucand o lovitura condusa (tacul, bila alba, bila obiect se afla in miscare simultana), jucand o lovitura lovitura sarita (bila alba sare peste o bila, chiar daca o atinge, pana sa atinga bila nominalizata), jucand o lovitura intins pe masa cu ambele picioare deasupra podelei. Faulturile au valori intre 4 si 7 puncte. Faultul poate fi realizat dintr-o pozitie de snooker. Daca un jucator faulteaza iar celalalt jucator nu accepta pozitia bilei albe, poate solicita refacerea pozitiei. Refacerea pozitiei inseamna repozitionarea tuturor bilelor atinse in urma loviturii. Un jucator poate sa solicite celuilalt jucator sa joace bila alba din pozitia existenta in cazul de fault si ratare. Daca este imposibil de atins bila obiect in urma unui snooker jucatorul va juca la bila respectiva pe care nu o atinge si se da doar fault, nu si ratare. Cand un jucator lasa celalalt jucator in imposibilitatea de a atinge o bila pe ambele parti in urma unui fault, adversarul primeste free-ball (orice bila colorata poate fi jucata ca o bila rosie, cu valoarea de 1 punct, urmata de o bila colorata cu valoarea normala).
Ratarea intervine cand un jucator nu atinge bila obiect. Fault si ratare este dictat cand jucatorul faulteaza si in acelasi timp rateaza bila obiect. In anumite conditii de fault break-ul maxim poate depasi valoarea de 147 (fiecare bila rosie este urmata de bila neagra si toate bilele colorate sunt introduse). Daca un jucator primeste free-ball la inceputul jocuului si toate cele 15 bile rosii sunt pe masa, se poate realiza un break maxim de 155. Breakul de 155 nu a fost realizat intr-un turneu oficial, Jamie Cope reusind unul in antrenamente. Totusi s-au realizat in turnee oficiale breakuri de 148 si 149.
Faultul in snooker se realizeaza cand un jucator face ceva impotriva regulamentului. Daca un jucator faulteaza celalalt primeste punctele cu care este penalizat. Exista mai multe tipuri de faulturi: bila alba intra in buzunar, nu se atinge o bila cu bila alba, nu se atinge bila nominalizata cu bila alba, introducerea altei bile decat cea nominalizata, lovirea altei bile cu tacul in afara de bila alba, o bila sare de pe masa, atingerea unei bile cu altceva decat tacul, jucand o lovitura condusa (tacul, bila alba, bila obiect se afla in miscare simultana), jucand o lovitura lovitura sarita (bila alba sare peste o bila, chiar daca o atinge, pana sa atinga bila nominalizata), jucand o lovitura intins pe masa cu ambele picioare deasupra podelei. Faulturile au valori intre 4 si 7 puncte. Faultul poate fi realizat dintr-o pozitie de snooker. Daca un jucator faulteaza iar celalalt jucator nu accepta pozitia bilei albe, poate solicita refacerea pozitiei. Refacerea pozitiei inseamna repozitionarea tuturor bilelor atinse in urma loviturii. Un jucator poate sa solicite celuilalt jucator sa joace bila alba din pozitia existenta in cazul de fault si ratare. Daca este imposibil de atins bila obiect in urma unui snooker jucatorul va juca la bila respectiva pe care nu o atinge si se da doar fault, nu si ratare. Cand un jucator lasa celalalt jucator in imposibilitatea de a atinge o bila pe ambele parti in urma unui fault, adversarul primeste free-ball (orice bila colorata poate fi jucata ca o bila rosie, cu valoarea de 1 punct, urmata de o bila colorata cu valoarea normala).
Ratarea intervine cand un jucator nu atinge bila obiect. Fault si ratare este dictat cand jucatorul faulteaza si in acelasi timp rateaza bila obiect. In anumite conditii de fault break-ul maxim poate depasi valoarea de 147 (fiecare bila rosie este urmata de bila neagra si toate bilele colorate sunt introduse). Daca un jucator primeste free-ball la inceputul jocuului si toate cele 15 bile rosii sunt pe masa, se poate realiza un break maxim de 155. Breakul de 155 nu a fost realizat intr-un turneu oficial, Jamie Cope reusind unul in antrenamente. Totusi s-au realizat in turnee oficiale breakuri de 148 si 149.
